de Petre Ispirescu
Un împărat era mâhnit (supărat) că nu avea și el un copil. Printr-o minune, la bătrânețe, soția sa naște un fecior, căruia îi pune numele Aleodor. La botezul lui, se adună oameni din cele patru zări, iar petrecerile țin trei zile și trei nopți.
Simțindu-și sfârșitul aproape, împăratul își cheamă fiul. Considerându-l vrednic să-i urmeze la tron, îi încredințează împărăția, și îl sfătuiește să nu calce niciodată pe moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, pentru că acesta îi pedepsește pe toți cei care intră pe moșia sa.
După moartea tatălui său, Aleodor cârmuiește cu pricepere țara, dar, într-o zi, când se afla la vânătoare, din nebăgare de seamă (neatenție), intră pe pământul pocitaniei (urâțeniei, om urât). Ca să scape de pedeapsă, acesta îi poruncește (îl obligă) să i-o aducă pe fata lui Verdeș Împărat.
Aleodor pleacă să-i îndeplinească porunca (ordinul) și în drumul său întâlnește o știucă, un corb și un tăun, cărora le cruță viața (le salvează viața). Din recunoștință (mulțumire) știuca (pește) îi dăruiește un solz, corbul (pasăre) îi dă o pană și tăunul (muscă mare) îi dă un puf din aripa sa, pentru a-i fi de ajutor la nevoie.
Ajungând la palatul lui Verdeș Împărat, Aleodor îi cere fata, dar acesta îl supune (îi dă), mai întâi, unei probe (încercare): dacă reușește să se ascundă trei zile fără să fie găsit de fiica sa, îi va îndeplini dorința și îi va da pe fiica sa. Dacă nu va reuși să se ascundă, i se va tăia capul.
Ajutat de ființele pe care le-a salvat de la moarte (știuca, corbul și tăunul), Aleodor se ascunde de trei ori. În primele două zile este găsit de fata împăratului. În prima se preface în pește și se ascunde pe fundul mării, iar a doua zi se schimbă în pui de corb și se ascunde într-un stol de corbi. A treia zi, aceasta nu mai reușește să dea de urma lui pentru că Aleodor se preface într-o muscă și se ascunde în părul fetei.
Verdeș împărat se ține de cuvânt și îi dă fata, pe care Aleodor o duce la Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop.
Pe drumul de întoarcere, fata de împărat se îndrăgostește de Aleodor, dar acesta îi spune că nu a luat-o pentru el, ci pentru Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop pe care o va lua de soție.
Când ajung la pocitanie, fata îi spune că nu vrea să se căsătorească cu el pentru că îl iubește pe Aleodor. Respins de fata împărat, pocitania moare de ciudă (supărare și invidie), iar Aleodor ia în stăpânire moșia acestuia și pe fată de soție.
Când ajunge la împărăția sa, poporul său îl întâmpină (primește) cu bucurie, văzându-l teafăr (sănătos) și cu o soție așa de frumoasă.
Aleodor domnește fericit până la sfârșitul zilelor.
Text prelucrat (rezumat) de Chirteș Gabriela împreună cu echipa de filmare ANIALMG după textul original cu titlul Aleodor de Petre Ispirescu.
