Dacă un interpret este chemat să interpreteze, înainte de a accepta trebuie să se asigure că poate să interpreteze, că are resursele și timpul necesar.
El trebuie să se informeze dinainte despre ce va fi interpretarea, ca să se poată pregăti, să învețe cuvinte noi sau semne noi.
Înainte de interpretare, interpretul verifică dacă locul este potrivit: trebuie să fie suficientă lumină, să fie poziționat astfel încât persoanele surde să îl vadă bine, să fie într-un loc sigur.
Interpretul trebuie să își aleagă vestimentația astfel încât să fie potrivit cu situația (de exemplu va alege haine diferite dacă interpretează la o înmormântare sau la un spectacol pentru copii) și să nu atragă atenția – să nu aibă multe bijuterii sau haine în culori țipătoare. Hainele e bine să fie de culoare în contrast cu pielea, pentru ca semnele să se vadă cât mai clar.
Interpretul trebuie să știe dinainte cât va dura interpretarea și când vor fi pauze, mai ales dacă lucrează singur. În timp ce interpretează, interpretul nu trebuie să facă nimic altceva (de exemplu să ia notițe sau să facă poze, sau să întrerupă interpretarea pentru a purta conversații). El este acolo doar pentru interpretare.
Dacă interpretul știe că nu este suficient de pregătit, că nu știe semnele specifice, poate refuza să meargă să interpreteze. La fel, poate refuza dacă știe că nu poate să fie imparțial și este un conflict de interese.
Interpretul are drept de proprietate intelectuală asupra interpretării sale și interpretarea sa (de exemplu filmarea) nu poate fi reprodusă sau făcută publică fără acordul interpretului.
Există factori care pot să îngreuneze sau să împiedice interpretarea, de exemplu: Dacă se vorbește sau se fac semne într-un ritm prea rapid, sau dacă este mult zgomot în sală sau dacă nu e suficientă lumină. Atunci interpretul poate întrerupe comunicarea pentru a se remedia problema și pentru ca el să poată interpreta în condiții optime.
Colegialitate. Interpretul trebuie să își susțină colegii și să îi respecte, să nu îi critice în public. La fel trebuie să respecte și pe ceilalți profesioniști, pe studenți sau cei care învață limbajul mimico-gestual. Dacă are nevoie de ajutor, interpretul trebuie să ceară ajutorul colegilor, iar dacă i se cere ajutor, să ajute.
Interpretul trebuie să aibă abilități de lucru în echipă. Interpretul nu are voie să subcontracteze o sarcină de interpretare (dacă a fost trimis să interpreteze undeva, nu va trimite pe altcineva îl locul lui, fără ca angajatorul să știe). Interpretul nu are voie să practice concurența neloială.
Formare profesională. Interpretul trebuie să fie interesat să se dezvolte profesional, să participe la cursuri de perfecționare în interpretare în limbaj mimico-gestual, la conferințe, seminarii, și să citească literatura de specialitate. Interpretul trebuie să fie informat despre noutățile în tehnologia de interpretare și tehnologia medicală cu privire la surditate (aparate auditive, implant cohlear).
Interpretul trebuie să cunoască legislația cu privire la interpretare și cu privire la persoana surdă. Interpretul trebuie să stăpânească tehnicile de interpretare și să se perfecționeze permanent.
Interpretul trebuie să învețe mereu semne noi și să își îmbogățească cunoștințele despre cultura surzilor și despre limbajul mimico-gestual.
Interpretul trebuie să poată să se autoevalueze, să analizeze feedback-ul primit și să conștientizeze ce este capabil să facă și ce nu.
Sursa